Blog

JURNALUL ALPACĂI ȚACA-PACA

Jurnal: 15.01.2024

 Valea Avrigului, BRAMBURA PARK

15 ianuarie 2024, 

Dragii mei, după așa un an fenomenal, m-am hotarât în sfârșit să scriu la jurnal! Dar, ca să fiu cinstită, viața în BRAMBURA PARK merită povestită!

Bine, e drept, n-a fost ideea mea, nu mă bat cu pumnul în piept. Capra, noi îi zicem Acra, ne-a luat deoparte și ne-a sugerat destul de răspicat:

„Ce-ar fi să așternem pe hârtie, așa, ca o poezie, tot ce facem noi aici?! Păi, nu-i păcat?! Să nu știe capra vecinului câte la mini-zoo s-au întâmplat?!”

Cum zilele treceau în calendar, iar caprele vecinului n-aveau habar, m-am pus pe scris, așadar.

Pentru început, hai să mă prezint, să nu vă pun pe jar.

Sunt Alpaca Țaca-Paca și am câțiva anișori, nu vă spun câți că vă dau fiori. Nu că ar fi mulți, sunt destul de tinerică, de invidie mi-e mie tare tare frică. Iar asta pentru că sunt o frumușică, așa mi s-a zis de mică.

Ca defecte, nu știu ce să zic că mă complic. Nu găsesc mai nimic. Colegii de mini-zoo zic că-s cam răzgâiată și de multe ori dintr-o bucată. “Alpaca, tu ești cam Țaca Paca!” Și așa mă știe toată lumea în toată lumea. Nu știu dacă am menționat ca să nu duc lucrurile în derizoriu, dar sunt cam celebră în teritoriu.

                                                        ***

Se zice că așa eram și în America de Sud, de unde provin, că am fost trimisă aici, la studii, să urmez un destin. Să învăț să fiu toată ziua vizitată, răsfățată, pozată și pe botic mângâiată.

Ce să zic?! Nu e ușor să faci față la atâta amor… Cert este că îmi place. Altceva nu mă văd făcând și nici nu mi-ar oferi atâta pace. Și mă cam și pricep, e drept. N-o zic eu, a zis-o Berbecul înțelept.

Dar cel mai tare mă amuz când vine câte cineva și nu știe de unde să mă ia. Își dau coate, se scarpină în cap și zic că se prea poate. Să fiu cămilă, lamă sau cică… girafă dezînălțată la vamă. Haha, câte n-am auzit la viața mea…

Vai, dar ce e hărmălaia asta? Se apropie un grup. Pauză la scris, mă duc la datorie! Nu las oamenii pe mâna colegilor, mai au de învățat meserie!

Până data viitoare, vă pup, iaca:

XOXO de la al-pa-pa-ca!